REFLEXOTERAPIE

Reflexoterapia poate fi definită ca metoda de tratare a organelor și sistemelor afectate prin masajul zonelor reflexogene corespondente acestora.

Sub aspectul importanței terapeutice, tălpile picioarelor reprezintă zona de maxim interes în reflexoterapie, aproximativ 93%, din totalul de 100%, a punctelor reflexogene ale întregului organism, fiind întâlnite pe această zonă.

REFLEXOTERAPIE

Reflexoterapia poate fi definită ca metoda de tratare a organelor și sistemelor afectate prin masajul zonelor reflexogene corespondente acestora.

Sub aspectul importanței terapeutice, tălpile picioarelor reprezintă zona de maxim interes în reflexoterapie, aproximativ 93%, din totalul de 100%, a punctelor reflexogene ale întregului organism, fiind întâlnite pe această zonă.

În ce constă terapia

Tehnica de aplicare a reflexoterapiei constă ȋn apăsarea și masajul circular a punctelor reflexe situate pe suprafața tălpilor, pentru eliberarea toxinelor și orientarea acestora spre sistemul de drenaj (excretor), pentru dislocarea blocajelor din meridianele organelor afectate, cu scopul reintroducerii acestora ȋn circulația funcțională a ȋntregului organism.

Ce afecțiuni tratează

Prin reflexoterapie se pot trata o serie ȋntreagă de afecțiuni, menționȃnd doar cȃteva:

Afecțiuni ale sistemului nervos central
stres, migrene, insomnii, oboseală cronică, anemie, depresii, anxietate, atacuri de panică;
Afecțiuni ale coloanei
sciatică, lombosciatică, spondiloze, cifoze, reumatism, artroze, artrite, gonartroză, coxartroză, etc.;
Tulburări endocrine
tiroidă, paratiroide, renale și suprarenale, reglarea menstruației, osteoporoză, disfuncții sexuale (impotența, frigiditate), tulburări de metabolism, obezitate, diabet;
Afecțiuni digestive
gastrite, enterocolite, colite, ulcer, esofagite de reflux, constipație, diaree, hemoroizi, balonari etc.;
Afecțiuni hepato-biliare
litiază biliară, hipercolesterolemie, bila lenesă etc.;
Afecțiuni renale
litiaze, prostatite, cistite, enurezis nocturn, edeme (picioare umflate);
Afecțiuni circulatorii
hipo/hiper-tensiune arterială, arteroscleroză, gută, sindromul mȃinilor ȿi picioarelor reci, dureri de picioare sau mȃini, afecțiuni ale sistemului cardio-vascular;
Afecțiuni ORL
bronșite, rinite, sinuzite, nevralgii, astm, faringo-amigdalite etc.;
Afecțiuni dermatologice
acnee, psoriazis faza incipientă, negi, inflamații ale pielii, etc.

Componentele principale ale reflexologiei

Reflexodiagnosticarea

Constă în identificarea prin palpare, a punctelor încărcate sau dureroase din zonele reflexogene, ce corespund unor disfuncții sau dezechilibre ale organelor corespondente. Punctele reflexogene sunt foarte bogate în terminații nervoase și vasculare iar la palpare, apare o durere care este direct proporțională cu gravitatea afecțiunii organului corespondent.

Pentru identificarea disfuncțiilor morfo-funcționale din organism, se folosesc proiecțiile plantare (din tălpi) și palmare (din palme). În diagnosticare am folosit cu precădere zonele reflexogene ale tălpilor, fiind cele mai complexe și mai concludente puncte de proiecție organică. Palmele prezintă aceleași puncte reflexogene ca și tălpile, dar diagnosticarea este mai greoaie și mai puțin precisă, datorită senzitivității mai scăzute a acestora.

Reflexodiagnosticul cere deci, un studiu amănunțit, experiența în cazuistică, și nu în ultimul rând, solide cunoștinte de anatomie, fiziologie și patologie privind organismul uman.

Reflexoterapia 

Este componentă reflexologiei care se ocupă cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexe, diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase), în scopul:

• eliminării toxinelor și deblocării canalelor energetice a organelor afectate;
• reechilibrării circulației sangvine și limfatice;
• îmbunătățirii și optimizarea activităților organelor interne și a metabolismului;
• creșterea capacității imunitare și de recuperare a organismului.

Posibile reacții adverse ale reflexoterapiei

Accese de vomă, diaree, putând dura mai multe zile.
Dureri, ameţeli, greaţă.
Urina îşi schimbă mirosul şi culoarea, transpiraţie accentuată.
Stare de oboseală uneori accentuată.
Stare febrilă prin stimularea zonelor reflexogene limfatice, în cazul infecțiilor latente.

Reacțiile adverse pot fi un indiciu al crizei de vindecare, generate de răspunsul organismului la tratament și totodată garanția evoluției favorabile.

Beneficiile reflexoterapiei

Se lucrează pe cauză, nu pe simptome.
Este un tratament netoxic.
Poate fi aplicată profilactic, bolilor cronice şi acute, dar şi bolilor nemanifestate.
Nu are contraindicaţii majore.
Se poate face în paralel cu alte tratamente naturiste sau alopate.
Nu necesită întreruperea tratamentului medicamentos.

Cum decurge o sesiune de tratament

1. Consiliere Psiho-Terapeutică

Descrierea de pacient a istoricului afecțiunilor anterioare, afecțiuni cronice actuale.
Medicația alopata administrată în prezent.
Evaluarea starii generale actuale si durerile prezente in organism.

2. Reflexodiagnosticarea

Identificarea disfuncțiilor organice actuale
În funcție de gradul de acutizare al afecțiunilor constatate, se stabilesc nr. de ședințe, terapiile aplicate, dieta și tratamentul naturist (ceaiuri, tincture, gemoderivate, infuzii, comprimate plante)

3. Durată ședință

Ședința de reflexoterapie dureaza 45 min.
Problemele acute se ameliorează după aproximativ 10 ședinte.
Tratarea acestora se realizeaza în 2 – 3 sesiuni de ședințe, cu pauză de 14 zile între ele.

IMPORTANT

Evaluarea rezultatelor se face prin compararea analizelor medicale prezentate de pacient la începutul tratamentului (terapiei) și la sfârșitul acestuia (set analize, ecografii, EKG).
Pentru maximizarea rezultatelor, ședințele de Reflexoterapie sunt combinate cu succes cu Presopunctura și Bioenergoterapia.

Programare Online